Lectie de istorie, care arata cat de prosti sunt profesorii de istorie din scoala.
Stefan Molyneaux: The Truth About The Fall of Rome: Modern Parallels
vineri, 5 august 2016
marți, 5 iulie 2016
Scoala prosteste
Luptand cu efectele birocratiei prin si mai multa birocratie, asta e cea mai importanta inventie a Europei, inceputa cam acum 100 de ani.
E interesant si cum distanta birocratica creste de-a lungul anilor. Candva locuitorii de pe o strada isi reparau strada. Apoi au delegat primaria sa repare strazile, plateau ca primarul sa repare alte strazi din oras, iar dupa 10 ani de plata poate repara si strada lor. Apoi plateau statul sa faca asta. Iar acum platim Uniunea Europeana. Pe langa faptul ca nu poti decide nici macar sa-ti repari strada din banii tai, se iau fel si fel de comisioane pe parcurs, si ajungi sa platesti cel putin dublu. Dar ne bucuram, ca da UE, statul sau primaria bani de plombat strada, dar de fapt iti da inapoi, aleator cand vrea el, jumatate din banii pe care i-ai dat de-a lungul anilor.
Cam la fel e si cu scoala gratis, cu diferenta ca la acolo prin interventia statului se strica si mai mult treaba. Ca daca era concurenta, nu dadeai bani pe materii inutile. Dar cu birocratia, statul te obliga sa inveti ce vrea el. Din banii parintilor tai, ca cine altcineva plateste impozitele din care da statul banii pentru scoala? Dar n-ai ce face, ca birocratia cere diploma ca sa poti lucra. Iar ca sa iei diploma, cere ca sa dai examen din lucruri complet inutile.
Prostia suprema e insa limitarea locurilor de la facultate. Nu se ofera ce se cere. Pe o piata libera ar fi la fiecare domeniu de studiu exact atatea locuri cati copii ar vrea sa invete chestia respectiva. Laudam statul, si nu ne dam seama cat de incredibil de prosti suntem. E exact la fel ca la coada de la magazine din anii '80, dar 17 ani de scoala sunt prea putini sa ne dam seama cat de prosti suntem.
Probabil un motor important al inceputului subventionarii a fost devierea atentiei poporului de la faptul ca plateste o gramada de taxe pentru a construi canale, apoi cale ferata pentru a putea transporta bunurile din fabrica, subventioneaza cu taxele lor patronii fabricilor. Apoi ca saracii subventioneaza constructia de drumuri ca sa poata merge bogatii cu masinile pe ele, ca pentru caruta saracilor nu trebuie asfalt. Apoi de la subventionarea constructiei de hidrocentrale pentru a avea curent fabricile. Si probababil din cauza acestor mariri de taxe, marire a birocratiei, si dictatura a curiculei scolare din centrul imperiilor, a inceput si primul razboi mondial.
E interesant si cum distanta birocratica creste de-a lungul anilor. Candva locuitorii de pe o strada isi reparau strada. Apoi au delegat primaria sa repare strazile, plateau ca primarul sa repare alte strazi din oras, iar dupa 10 ani de plata poate repara si strada lor. Apoi plateau statul sa faca asta. Iar acum platim Uniunea Europeana. Pe langa faptul ca nu poti decide nici macar sa-ti repari strada din banii tai, se iau fel si fel de comisioane pe parcurs, si ajungi sa platesti cel putin dublu. Dar ne bucuram, ca da UE, statul sau primaria bani de plombat strada, dar de fapt iti da inapoi, aleator cand vrea el, jumatate din banii pe care i-ai dat de-a lungul anilor.
Cam la fel e si cu scoala gratis, cu diferenta ca la acolo prin interventia statului se strica si mai mult treaba. Ca daca era concurenta, nu dadeai bani pe materii inutile. Dar cu birocratia, statul te obliga sa inveti ce vrea el. Din banii parintilor tai, ca cine altcineva plateste impozitele din care da statul banii pentru scoala? Dar n-ai ce face, ca birocratia cere diploma ca sa poti lucra. Iar ca sa iei diploma, cere ca sa dai examen din lucruri complet inutile.
Prostia suprema e insa limitarea locurilor de la facultate. Nu se ofera ce se cere. Pe o piata libera ar fi la fiecare domeniu de studiu exact atatea locuri cati copii ar vrea sa invete chestia respectiva. Laudam statul, si nu ne dam seama cat de incredibil de prosti suntem. E exact la fel ca la coada de la magazine din anii '80, dar 17 ani de scoala sunt prea putini sa ne dam seama cat de prosti suntem.
Probabil un motor important al inceputului subventionarii a fost devierea atentiei poporului de la faptul ca plateste o gramada de taxe pentru a construi canale, apoi cale ferata pentru a putea transporta bunurile din fabrica, subventioneaza cu taxele lor patronii fabricilor. Apoi ca saracii subventioneaza constructia de drumuri ca sa poata merge bogatii cu masinile pe ele, ca pentru caruta saracilor nu trebuie asfalt. Apoi de la subventionarea constructiei de hidrocentrale pentru a avea curent fabricile. Si probababil din cauza acestor mariri de taxe, marire a birocratiei, si dictatura a curiculei scolare din centrul imperiilor, a inceput si primul razboi mondial.
joi, 30 iunie 2016
luni, 6 iunie 2016
Corturi
Am 3 corturi relativ ieftine.
1. Cortul de 100 lei din Decathlon (Arpenaz 2). Perfect pentru ture de pana la 3 zile, prea fragil pentru ture mai lungi. Perfect pentru o persoana, prea mic pentru doua. Are aerisire buna.
2. Cortul de 230 lei din Decathlon (Quechua 2 Seconds 2). Se deschide in doua secunde, dupa aia pui 4 cuie si ai gatat. Minusuri: e bun doar langa masina, ca nu poate fi bagat in rucsac, nu circula aerul in el, atingi plafonul cu capul, cade ploaia inauntru daca usa e deschisa, te uzi cand il inchizi, adunatul ia cam acelasi timp ca la un cort normal, doar ca trebuie sa-l strangi si cu picioarele. Totusi e cortul meu preferat dintre cele trei pentru campingurile din Alpi, cand ma tot mut dintr-un camping in altul.
3. Cortul normal de drumetie, de doua persoane (Hannah Serak S II). Cumparat in 2006, era vreo 600 lei pe atunci cred, il folosesc si acum la turele mai lungi de 3 zile. E relativ usor pentru un cort de doua persoane. Minusuri: nu circula aerul in el, cele doua cuie de la usa trebuie infipte bine, ca altfel prelata se misca tare pe acolo, usa e pe lateral, asa ca daca cel de dinauntru vrea sa iasa, trece peste celalalt, fermoarul inghite cateodata si panza care-l apara de ploaie si te chinui un pic pana o scoti. In martie e foarte frig in el, desi nu are aerisire buna frigul intra de jos, ca nu are fusta, nu e cort de iarna.
Inca nu mi-a intrat ploaia de sus in nici unul din ele. Doar de jos, in Hannah, care conform reclamei rezista la o coloana de 10 m de apa. L-am pus in mocirla de 2 cm, si au intrat cei 2 cm de apa de jos in sus, de s-a facut balta in tot cortul, a trebuit s-o vars ca dintr-un lighean.
Inca nu mi-a intrat ploaia de sus in nici unul din ele. Doar de jos, in Hannah, care conform reclamei rezista la o coloana de 10 m de apa. L-am pus in mocirla de 2 cm, si au intrat cei 2 cm de apa de jos in sus, de s-a facut balta in tot cortul, a trebuit s-o vars ca dintr-un lighean.
miercuri, 1 iunie 2016
Patriotismul lui Tolstoy
"and the men of the European countries unresistingly submitted to the introduction of general military service--i.e., to a state of slavery involving a degree of humiliation and submission incomparably worse than any slavery of the ancient world"
Lev Tolstoy - Patriotism and Government (1900, textul e si pe wikisource)
Lev Tolstoy - Patriotism and Government (1900, textul e si pe wikisource)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)