joi, 17 noiembrie 2011

Cu masina in sant

Stiati ca si pe seceta poate fi gheata pe o portiune continua de mai mult de 100 m a drumului? Eu nu stiam pana azi la 5:40 dupamasa.

Am accelerat de la 70 la 80 km/h pe o portiune aproape dreapta intre barajul Lesu si satul Munteni (nu stiu daca inainte sau dupa satul Remeti), a fost o curba foarte usoara, am derapat spre dreapta pe gheata care nu se vedea. M-am speriat ca ma bag in sant, am tras volanul spre stanga, crezand ca e doar nisip pe drum, si se rezolva usor. Acum alunecam spre stanga. M-am speriat iar, am tras de data asta mai tare spre dreapta. Iar alunecam spre dreapta. Am tras volanul doar un pic spre stanga. Acum alunecam spre stanga. Tot asa am mai tras volanul de vreo cate 3 ori un pic in dreapta si in stanga, masina tot nu vroia sa mearga drept. Incepea sa se clatine, nu mai aveam curaj sa misc volanul, ca ma rastorn. Cand am vazut ca merg spre sant am apasat un pic pe frana. Am ajuns cu rotile din dreapta in sant, am mai franat. Am mers vreo 20 m cu fundul masinii caraind prin sant.

Am iesit din masina si alunecam chiar si cu bocancii, desi gheata nu se vedea la lumina farurilor. Am incercat sa ies cu masina din sant, dar aluneca inapoi. Am oprit vreo 3 masini si i-am rugat sa ma ajute, sa impinga fata spre dreapta in timp ce eu ambalam. A iesit usor.

Daune ce am vazut pana acum (pe intuneric): scutul indoit, masca (plasticul) din fata radiatorului un pic rupta, masina caraie cand iau curba si cand trage. Sper ca e doar de la scutul care atinge baia de ulei, si ca nu gasesc maine la lumina multe altele.

Cred ca gheata era de fapt roua de dimineata, care s-a topit un pic la amiaza dar nu s-a uscat, si a inghetat. Poate se tot topeste cate un pic si ingheata de mai multe zile.

Am avut anvelope de vara, dar cred ca alunecam cam la fel si cu anvelope de iarna. Nu stiu cum s-ar fi putut evita, altfel decat sa merg pe toata distanta baraj Lesu - Bucea cu maxim 50-60 km/h, ca nu aveam de unde sa stiu unde sunt portiuni cu gheata. De fapt dupa ce am iesit din sant nici n-am mers mai repede pana in Bucea. E60 nu pare sa aibe probleme de astea acum (poate cand va fi si mai frig), ca e in zona mai calda si circulatia intensa mai topeste eventuala gheata.

Adaugari:
La lumina am vazut ca janta dreapta spate e indoita de nu cred c-o poate indrepta nici o vulcanizare. Ma mir cum de nici nu s-a desumflat cauciucul. Am cumparat alta (am gasit de culoare deschisa doar la reprezentanta Dacia).

Se pare ca eu am scapat destul de ieftin comparativ cu altii: link

marți, 26 iulie 2011

Oetztal - Zillertal

 
Bine de stiut pentru cine merge in Tirol:
  • toate supermarketurile sunt inchise duminica, luni-vineri sunt deschise de obicei de la 7 dimineata pana cel tarziu la 6:30 dupamasa, sambata se inchid mai devreme
  • pretul la mancare in supermarketurile din Tirol e aproximativ dublu fata de supermarketurile din Romania: un kil de paine costa 4 euro, un kil de rosii 2 euro, un kil de salam victoria (parizer cu sunca) 15 euro, un coca-cola la 2 litri 2 euro, o doza de bere gosser la jumate de litru 95 eurocenti. La conserve diferenta de pret dintre noi si ei e mai  mica, astfel incat e mai ieftin compotul de piersici decat piersicile proaspete (doar ca proaspetele-s mai bune, compotul contine chimicale).
  • in majoritatea parcarilor iti ridica masina daca nu pleci cel tarziu pana la ora 6:00 dupamasa
  • centrele de informare sunt deschise cam de la 9:00 dimineata pana la 6:00 dupamasa. In afara programului in unele poti intra pe hol, de unde poti lua pliante destul de utile. Se pot cumpara harti ale muntelui in centrele de informare, pentru Oetztal se gasesc si in supermarketurile Spar din vale.
  • telecabinele functioneaza cam de la 9:00 dimineata, ultima coborare e pe la 3:45 dupamasa
  • majoritatea soselelor care urca la peste 1500 m sunt cu plata pentru masini, gratis pentru biciclete. Dar ori sunt inguste de in multe locuri nu incape masina care vine din sens opus, ori sunt late exact cat sa incapa doua masini si destul de intens circulate, asa ca e stresant cu bicicleta pe ele. Totusi pe asfalt sunt mult mai multi biciclisti la ei decat pe offroad.
  • pistele de biciclete pe offroad urca doar pana la 2000-2100 m, si sunt lungi doar de vreo 10 km, asa ca sunt bune pentru dupa-amiezile cand ai 2-3 ore libere. Nu e problema daca vine ploaia, caci cobori intr-o jumate de ora la masina.
  • Valea Oetztal arata foarte spectaculos de jos, cu munti de 3000 de metri pe ambele parti, Valea Zillertal e mult mai prejos, cu muntisorii impaduriti de doar 2000-2500 m pe de-o parte si alta
  • Muntii Oetztal si Zillertal sunt netezi, abrupti dar cu panta constanta, nu sunt asa stancosi/bolovanosi ca Fagarasii/Tatra. Au si ei munti la fel de stancosi ca Tatra, dar aia au in jur de 2500 m doar, si nu sunt in zona Oetztal-Zillertal.
  • desi teoretic nu e nevoie de vigneta daca nu mergi pe autostrada, practic vigneta e obligatorie, caci multe drumuri nationale/judetene au portiuni pe care vigneta e obligatorie. Tunelurile construite sa nu se auda masinile in sate, sau podurile construite sa aibe drumul mai putine jonctiuni cu drumuri laterale sunt portiuni care necesita vigneta.
  • vara toti ghetarii pe care sunt telecabine (de fapt telegondole, adica cu mai mult de doua cabine) sunt niste santiere. Se construiesc hoteluri ori noi linii de telecabina/telescaun. Asa ca arata de 3 ori mai urat decat santierul de la Balea Lac.
  • vara la ei pe autostrazi sunt multe blocaje unde se construieste si se merge cu 20 km/ora sau 60-80 km/ora pe cate 10 km. Ei s-au ocupat de construit autostrazi si asfaltat fiecare drumulet din sat, fara sa le largeasca deloc. Asa ca in multe locuri pe drumurile din sate nu incape masina care vine din sens opus. Au putine drumuri late ca E-urile de la noi. In Ungaria n-am dat de niciun blocaj.
  • dusurile din campingurile mai vechi functioneaza cu jetoane speciale, care trebuie cumparate la receptie. Unele au apa rece fara jeton, cele mai multe nu au nici apa rece fara. Cele din campingurile mai noi functioneaza cu monezi de 1 euro, care la fel se pot cumpara de la receptie. Un jeton tine 5-7 minute, asa ca la un dus am folosit de obicei doua jetoane.
  • cele mai ieftine campinguri au preturi in jur de 12 euro/zi pentru o masina + un cort mic + o persoana. Sunt altele cu preturi si peste 30 euro/zi. In punctul de informare de la intrarea pe Valea Oetztal exista si brosura cu preturile la campinguri, in care apar toate campingurile. Pe eurocampings.co.uk nu apar toate, Camping Winkle, in care am stat in prima jumatate a excursiei, nu apare.
  • pentru a merge pe ghetar e nevoie de piolet si minim 2 persoane care sa fie legate intre ele, pentru a nu cadea de tot in crevasele ascunse
  • sa urci la peste 2500 m poate fi stresant ca nu stii daca te va bate toata ziua vantul, caci traseele lor nu altereaza ba pe fata sudica ba pe nordica, ba pe estica, ba pe vestica ca la noi in Fagaras. Poate fi util sa va alegeti un traseu care nu merge fix pe coama, ci in vale. Nu veti avea panorama tot timpul, asa ca poate fi mai plictisitor, dar mai putin stresant.
  • pentru a urca la peste 3000 m de obicei se merge in prima zi pana la o cabana, caci la ei campatul pe munte e interzis. Eu nu am vrut batai de cap cu rezervarea locului in cabana, asa ca am urcat doar sub 3000 m.
  • desi au doua sosele care urca la peste 2700 m si alte doua care urca la peste 2500 m, nu am vazut nici o sosea la fel de spectaculoasa ca Transfagarasanul. Soselele lor sunt construite pe munti domoli, unde n-au avut nevoie sa sparga prea multa stanca, sunt de genul Transalpinei. Diferenta dintre Transalpina si ele e ca ai in jur munti de peste 3000 m si vezi ghetarul de pe sosea.
  • n-am vazut nici o capra neagra in toata excursia. Marmote am vazut doar la capatul soselei Franz Josefs Hohe, probabil aduse acolo ca la gradina zoologica. Pradatori nu prea au, ca au oi abandonate, nepazite de nimeni. S-ar putea sa aibe cativa (ursi) adusi special (repopulare) in parcurile nationale. Poate sunt in Hohe Tauern.
  • brazii de la ei au frunze mai rare ca cei de la noi, sunt mai urati (au probabil ierni mai blande de la apropierea marii in sud-vest; apa se raceste mai incet iarna decat pamantul, asa ca iarna bate vant caldut dinspre vest). Spre granita de nord si la est de Hohe Tauern au frunze mai dese.
  • in statiuni exista de obicei bancomate la banci, in exterior (ca la noi), puteti scoate bani de pe cardul visa pe care-l folositi in Romania (cu mondo/mastercard n-am incercat)
  • la iesirea din Romania n-am gasit vigneta de 2 luni (la noi se gaseste doar de 10 zile), am gasit doar la iesirea din Ungaria. Vigneta se poate cumpara inainte de a intra in tara, cu vreo 3 km inainte de granita. La fel la intoarcere, vigneta de Ungaria se poate cumpara cu vreo 3 km inainte de granita.
  • directia catre granita ungara nu e indicata pe autostrazile de la ei, pe indicatoare apare doar ca autostrada Axx e in directia cutare. La fel in Ungaria langa Debrecen nu apare pe indicatoare incotro e granita catre Oradea. Asa ca trebuie sa va uitati pe harta, daca nu aveti gps si nu vreti sa o luati aiurea.
  • punctul de taxare pe Timmelsjoch e mai sus de cota 2000, asa ca puteti sa va plimbati mai jos prin vale fara taxa
  • majoritatea pistelor de biciclete offroad, desi au santuri transversale din vreo 50 in 50 m, sunt aproape la fel de line ca asfaltul de la noi, cu 50 km/h nu simti nici o zdruncinatura. Trebuie doar sa nu mergi prea brusc stanga-dreapta pe drum sa-ti ramana roata in santuri si sa cazi in cap. Doar ca nu poti cobora repede din cauza curbelor si fiindca pista de biciclete e comuna cu traseul per pedes, si regula zice ca trebuie sa treci incet pe langa "pietoni", si fiindca mai sunt porti pentru vite.

Descrierea catorva trasee de bicicleta in Oetztal: link

marți, 28 iunie 2011

Sarea fara chimicale considerata drog, potentiatorul de aroma considerat sanatos

Va mai amintiti ce gust are sarea? As vrea sa mananc o paine cu unt si rosie, cu gust de sare, nu cu gust de iod. Si nu am de unde, ca daca un magazin vinde sare naturala e amendat. Mi-a spus cineva ca se gaseste sare naturala "la negru" la saline, si sare de mare la cateva magazine naturiste. Sunt o gramada de saline langa Cluj: Ocna Dej, Ocna Mures, Turda, etc. si paradoxal e imposibil sa cumperi sare naturala (fara iod si alte chimicale) extrasa din salina, in Cluj.

In timp ce sarea naturala e considerata ilegala ca cocaina, monoglutamatul de sodiu (potentiatorul de aroma), si alte E-uri sunt puse in aproape fiecare produs alimentar si considerate sanatoase.

In loc sa ne satisfacem gusturile cu sare, suntem obligati sa le satisfacem cu monoglutamat de sodiu. Si ne miram de ce ne ingrasam.

Voi cumpara sare neiodata din supermarket din Austria, daca nu uit, si nu e cumva interzisa vanzarea de sare naturala si acolo.

Ca sa se duca treaba pana la capat, ar trebui interzisa si sarea iodata (alaturi de cea neiodata), si sa se vanda monoglultamat de sodiu la kil, cum se vinde sarea iodata acum. Sa-l pun si pe rosii.

joi, 23 iunie 2011

Cum se dezvolta turismul in Romania?

Dupa ce dupa o excursie in Bucegi (cu cortul si pe jos, ca in tarile civilizate) aveai mai multe sanse sa devii schilod, decat petrecand acelasi numar de zile in razboi, i-a venit vremea si Fagarasului.

In timp ce in Alpi au fost exterminati toti ursii (si lasati liber cativa doar recent), la noi se promoveaza turismul mutand ursii agresivi sa atace oamenii si in muntii in care n-au fost pana acum probleme cu ursi:

joi, 19 mai 2011

Turismul in Romania

De ce merg in Alpi o gramada de oameni, iar in muntii/dealurile din Romania nici romanii nu prea merg? Iata cateva din cauze:
  • Ursii. In Romania sunt de 1000 de ori mai multi ursi decat in Alpi, unde a fost exterminat complet, si s-au lasat liberi cativa recent.
  • Cainii ciobanilor, care trebuie sa aiba cat mai multi si cat mai agresivi, sa apere turma de ursi.
  • Cainii cu stapan, care ar putea sta bine-mersi legati, lasati liberi la sat/oras.
  • Cainii abandonati.

De ce nu vin strainii aici? In afara de cauzele de mai sus:
  • Cand se opresc in parcare sa se pise, nu gasesc loc sa nu calce in gunoaie imputite.
  • Cele mai multe drumuri care duc la munte sunt interzise sub pretextul de drum forestier interzis circulatiei publice.
  • Lipsa locurilor de cort cu dus. Da, in alte tari exista de astea, si sunt destul de populare, fiindca stii ca gasesti loc liber aproape oricand, fara rezervare, si ca e destul de ieftin comparativ cu pensiunile/hotelurile.
  • Majoritatea pesterilor care ar fi accesibile fara echipament special sunt inchise cu lacat, nu au pret fix de vizitare, nici macar nu stii la cine trebuie sa mergi sa vina cu cheia.
  • Nu poate sa-i faca o poza la un parau/rau din apropierea vreunui sat, ca e plin de gunoaie (aruncate pe mal si aduse/depuse in mal/iarba/copaci de viituri).
  • Lipsa tablelor indicatoare la inceputul traseelor turistice. Punem tot felul de table cu fauna si flora, interdictii si alte prostii, dar nu scriem cat timp ia parcurgerea traseului (sau cat de departe e obiectivul), un exemplu e intrarea dinspre Carasova a Cheilor Carasului. Facem harti la misto, o harta de 1 x 1 metru, pe care nu desenam nimic inafara de sate si o pata de o singura culoare, care reprezinta rezervatia. Nu desenam pe ea nici rauri, nici dealuri, nici poteci, nici stanci. Sau printam si punem pe tabla o harta la calitate atat de proasta incat nu se vad pe ea detaliile existente pe original. Facem puncte de informare (probabil trebuiau bagati in buzunar niste bani), dar nu putem sa punem o tabla cu Cheile Nerei x ore, in satul de la intrarea in chei. Sau sa indicam pe unde se merge cu masina cel mai aproape de ele.

Daca credeti ca in Romania un strain nu are ce vedea, iata cateva locuri pentru care ar veni multi:
  • Casele/colibele acoperite cu fan din jurul Scaritei Belioara si din Muntii Trascaului, probabil printre putinele ramase in Europa.
  • Creasta Fagarasului. Nu prea mai gasesti in Europa loc in care sa mergi aproape o saptamana fara sa dai de civilizatie (daca nu cobori la Lacul Balea).
  • Creasta Rodnei. Sora mai blanda si mai scurta a Fagarasului.
  • Creasta Muntilor Lotrului. Ai in jur salbaticie cat vezi cu ochii.
  • Pesterile din Apuseni. Daca nu ar fi inchise cu lacat.
  • Padurile imense de brazi din Carpatii Orientali. Locul perfect de mers cu bicicleta o saptamana. Daca nu ar fi pline de ursi.

joi, 14 aprilie 2011

Cenzura obligatorie prin lege

OUG 57/2007

Art. 53, alin. (1) lit. e): "Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda contravenţională de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte: popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din aceasta categorie;" Poti primi amenda de 60 de milioane daca scrii pe blog ca ai vazut o pestera in locul cutare.

Art. 53, alin. (2) lit. e): "Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda contravenţională de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoane fizice şi de la 30.000 lei la 60.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte: utilizarea unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără acordul administratorului ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. i) şi alin. (9) lit. i);" Poti primi amenda de 100 de milioane daca mananci zmeura de langa carare in Padis sau afine de langa carare in Rodnei.

E ciudat ca aproape nimanui nu-i pasa ca se dau astfel de legi absurde. Iubim chiar atat betoanele, incat nu vedem o zmeura in natura, si-i consideram pe cei care vad si mananca asa ceva criminali? Interzicem scrisul despre locuri cand americanii ne fotografiaza din satelit? Coruptia si spaga se bazeaza pe astfel de legi absurde: e imposibil sa respecti toate legile, incalci cateva, vezi ca legea e departe de a fi "sfanta", apoi platesti un pic sa poti incalca.

marți, 29 martie 2011

Cat timp liber avem de fapt?

Desi in fiecare saptamana sunt doua zile libere, sunt prea obosit sa merg in medie mai mult de o zi pe saptamana in tura. Deci din 7 zile, in medie nici macar una nu o pot folosi la ce vreau. Unde e progresul fata de animale si epoca de piatra? Tot progresul inseamna 10% de timp in care faci ce vrei, caci restul e munca si odihna?

Omul cred ca are gene de sluga voluntara. Oricat de multi bani are, se multumeste cu aia 10% de timp in care face ce vrea, in rest munca si odihna. Intr-un fel e logic: au fost exterminate civilizatiile care nu aveau gena asta, fiindca au ramas in urma in tehnologia armelor. Oare viitorul va fi la fel, daca nu ne suprapopulam exponential, pana la un razboi atomic?

marți, 22 martie 2011

Cheful de locuri noi

Prin 2004-2006, cand erau putine poze pe Internet, si nu fusesem in imprejurimile Clujului inca, gaseam locuri de tura pornind cu un tel mic, si cand vedeam ca am ajuns la tel si pare fain si mai incolo, lungeam tura.

Asa am ajuns si la Tarnita. Stiam doar de un singur baraj pe Somes. Mi-am propus sa ajung la el, sau daca obosesc/ma satur mai devreme, ma intorc inainte sa ajung la el. Am ajuns la Barajul Gilau, am vazut ca e fain, si mai rezist, acum noul tel era sa ajung la coada lacului, si sa ma intorc. Ajuns la coada lacului vad ca e inca un baraj. Noul tel: sa urc pe barajul asta. Ajung pe baraj, vad ca inca rezist, si ca lacul e fain. Noul tel: sa ajung la coada lacului asta. Ajung la coada astuia, si vad un baraj mult mai mare decat cele de pana acum. Imi dau seama ca asta trebuie sa fie barajul de pe Somes de care auzisem. Urc si pe barajul asta. Mai am putere, dar e deja tarziu. Asa ca merg doar 200 metri amonte de baraj, si ma intorc in Cluj.

La fel am ajuns si in Sandulesti. Am pornit din Zorilor vrand sa merg o bucata in sus pe Feleac. Urcand pe E60 am dat de soseaua care o ia in Faget, noul tel: sa incerc drumul asta, ca pare mai fain decat E60. Ajung in intersectia de la Campingul Faget, vad tabla indicatoare cu marcajul spre Cheile Turzii. Noul tel: sa pornesc pe marcaj, si sa merg pe el pana pe deal. Ajung in deal, vad ca e fain si mai rezist, hai inca un pic mai departe. Tot asa ajung aproape de Sandulesti. Noul tel: sa merg pana la Cheile Turzii, unde mai fusesem inainte cu masina si din Turda pe jos. Dar am ajuns tarziu in Sandulesti, asa ca am lasat cheile pe altatadata. Pana in Sandulesti n-am simtit ca sunt tare obosit. Inapoi spre Cluj, pe E60 insa, pe urcusul pe Feleac trebuia sa opresc din 100 in 100 de metri, ca nu-mi mai rezistau picioarele.

Asa am ajuns si in apropierea Manastirii Muntele Rece. Cand am fost la Tarnita vazusem ca din satul Somesu Rece valea se desparte in doua. M-am gandit ca daca valea in care e Tarnita e frumoasa, trebuie sa fie faina si valea cealalta. Asa ca aveam de gand sa merg in sus pe valea aia, pana ma satur sau obosesc. Asa mergand in sus dau de indicatorul Spre Manastirea Muntele Rece, 8? km, si vad ca e deal fain incolo. Asa ca noul tel e sa urc o bucata, sa vad cum e pe acolo. Drumul era proaspat pietruit, eu cu bicicleta rigida, intr-o intersectie am ajuns intr-o strada infundata, eram si obosit, asa ca am ajuns doar cam pana la 3/4 din deal.

Pentru ture pe jos alegeam locuri vazand poze pe Alpinet.

Acum aleg locuri vazand un munte/o zona abrupta/niste chei pe harta, si cautand apoi poze (filmulete, descriere) despre ea cu google. Sau vazand pe un blog sau picasa poze care-mi plac. Sau prin "road tripuri" pornind intr-un loc apropiat, si tot lungind tura pe parcurs, daca e fain pe acolo si mai rezist/mai am chef/mai este timp.

sâmbătă, 12 februarie 2011

Primele excursii

Inainte sa-si ia parintii mei mei masina: cu trenul la Brasov, cu autobuzul la Poiana Brasov, cu telecabina pe Postavaru.

Cam prin 1992 si-au luat masina, mai mult pentru mers la tara, la bunici cu ea. In primii ani am facut cateva road-tripuri de o zi cu ea, apoi s-au lasat de excursii, ca nu e timp si e scumpa benzina. Am fost la:
  1. Transfagarasanul nordic
  2. Biborteni - Lacul Sfanta Ana - Baile Homorod
  3. Bucin - Cheile Bicazului - Lacul Izvorul Muntelui (cu vaporasul pe lac) - Borsec - Reghin
In liceu am fost in doua excursii cu rucsac vechi cu bare exterioare si sac de dormit imprumutate, dormind in cort:

I. Harghita Madaras
  1. Izvoare (800 m) - Cabana Harghita Madaras (1600 m)
  2. Cabana Harghita Madaras - Vf Harghita Madaras - Cabana Harghita Madaras. Careva a avut ideea sa ne intrecem cine arunca securea in trunchiul de brad mai bine.
  3. Cabana Harghita Madaras - ceva cascada micuta si mocirla in spatele varfului harghita madaras - Vf Mihaihovos - Cabana Harghita Madaras. Iar ne-am intrecut la aruncat securea in brad. A venit cabanierul sa ne certe. I-am facut o impresie buna despre Sighisoreni: astia-s aia care vin si chinuie brazii.
  4. Cabana Harghita Madaras - Baile Vlahita - Vlahita. A plouat aproape toata ziua.
  5. Baile Vlahita - Vlahita
Atunci am mancat prima data afine si am dormit prima oara in cort. Am ramas dezamagit de Harghita, ca era laudat o gramada (in cantece si carti unguresti), si nu am vazut nimic in afara de brazi si mocirla si cascada aia micuta. Acum imi plac si locurile in care sunt doar brazi, dar atunci, dupa atatea laude, ma asteptam la mai mult. Fiindca Transfagarasanu', Cheile Bicazului si Defileul Muresului nu-s laudate in cantece, ma gandeam ca pe Harghita trebuie sa fie cel putin la fel de fain. :))

II. Stana de Vale - Padis
  1. Stana de Vale - Cascada Valul Miresei din Valea Iadului - Stana de Vale
  2. Zi de pauza, ziua cu eclipsa. A plouat aproape toata ziua. Am fost doar la o plimbare scurta, cam 1 km in jos pe Valea Iadului. Pe drum ne-am apucat sa ne intrecem cine nimereste copacii cu piatra.
  3. Stana de Vale - Cabana Padis. In Harghita am fost in bocanci. De data asta am zis ca de ce sa ridic bocancii de jumate de kil la fiecare pas, mai bine merg in niste adidasi un pic mai masivi. Rau am facut, am avut de ocolit cateva noroaie intre Stana de Vale si Padis, sa nu m-i se afunde pantofii de tot. (Bocancii sunt buni si fara noroi, ca tin gleznele. Daca mergi in adidasi trebuie sa stai jos din cand in cand sa-ti odihnesti gleznele.)
  4. Cabana Padis - Cetatile Ponorului (trecut din dolina 1 in dolina 3 prin pestera) - Cabana Padis
  5. Cabana Padis - Avenul Bortig - Piatra Galbenei - Focul Viu - Cabana Padis
  6. Am coborat din Padis la tren inghesuiti intr-o masina
Spre deosebire de Harghita, Padisul m-a impresionat tare. A fost faina trecerea din Stana de Vale in Padis (creasta mai abrupta decat platoul Harghitei, aici chiar aveam "euforia" ca sunt la munte), iar Cetatile Ponorului a fost cel mai fain loc pe care l-am vazut pana atunci. Si m-i se parea tare fain ca mergi o bucata intr-o padure fara nimic iesit din comun, si dai dintr-o data de o ditamai dolina, stanca cu belvedere, pestera cu gheata, cascada, abrupt (coborarea la Boga), sau rau rapid (Pietroasa). Aveam cort rusesc de 2 persoane de vreo 7 kile, cu un singur strat, cumparat de tata cand am fost la mare, cu bete de fier facute de el. La Stana de Vale 2 nopti am sters apa din cort cu hartie igienica.

    sâmbătă, 8 ianuarie 2011

    Cele mai faine ture

    Desi sunt locuri mai faine in alta parte, cele mai faine ture cu bicicleta m-i se par cele cand am fost prima data in locurile faine aproape de Cluj.

    De exemplu, cand la inceput de octombrie 2004 am mers pana aproape de coada lacului Tarnita.

    Sau in primavara/vara lui 2004 sau 2005 cand am urcat pentru prima data pana aproape de Manastirea Muntele Rece (din Uzina).

    Sau in 2005, cand am fost prima oara la Lapustesti - Belis.

    Sau cele vreo 6 ture spre Poiana Horea din 2006. Fiecare era o mica expeditie langa satul Poiana Horea sau langa Lacul Belis. Prima oara am mers pana in Poiana Horea. Apoi pana la iesirea din sat spre Horea. Apoi pana la iesirea din sat spre creasta spre est. Alta data am coborat din intersectia Marisel - Belis - Poiana Horea la lac, si am mai avut timp dupa aia sa merg pana la intrarea in Poiana Horea.

    Sau prima tura pe Varful Batrana - Vidreni din 2007.

    Sau prima tura in care am coborat din Marisel pe drumul generalului, in 2005. Inainte mai fusesem de vreo 5 ori in Marisel, dar tot pe asfalt. De data asta m-a prins ploaia, si am zis ca daca tot trebuie sa merg incet sa nu-mi intre noroiul in ochi, ia sa incerc si celalalt drum. Era fain mersul prin ceata, prima jumatate a drumului vedeam doar la vreo 30 metri departare.

    Sau prima tura pana la Ic Ponor, prin Calineasa, in 2006.

    Sau prima tura la Marisel, in 2004 sau 2005.

    Sau prima tura spre Statiunea Baisoara, in 2005. Am pornit dupa masa, dupa o ploaie de dimineata, si am ajuns numai pana in satul Muntele Baisorii.

    Sau prima tura la altitudine de peste 1400 m cu bicicleta, pe Muntele Mare, in 2006.

    Era de fapt fascinatia descoperirii de locuri atat de faine, de care nu credeam ca exista asa aproape de Cluj. Desi si acum mai merg in locuri in care n-am mai fost, sentimentul nu mai e acelasi. O fi poate obisnuinta: alta e cand descoperi al doilea loc fain, si alta cand descoperi al 100-lea. Mi-e dor de sentimentul acela. De fapt si acum mai exista, dar mult mai rar. L-am simtit cand am vazut Tatra Inalta pentru prima data, din masina, inainte de Poprad. Sau cand am fost pentru prima data sub un varf de 2600 m, Gerlachovsky stit.

    Si primele ture per-pedes mi-au indus aceasi fascinatie.

    Prima data cand am fost la o altitudine mai mare de 2000 de metri, pe Pietrosul Rodnei, in 2007. Cand am vazut Varful Buhaescu Mare si am zis ca nu se poate sa existe carare pe acolo.

    Sau prima tura per-pedes in Fagaras, in 2007, cand panta de dupa fosta Cabana Suru m-i se parea incredibil de abrupta si lunga.

    Sau cand am fost pentru prima data la o altitudine mai mare de 2300 metri, pe Moldoveanu in 2007.

    Sau prima tura cu bicicleta cu cortul. Aceasi tura cu Moldoveanu.

    Sau prima oara pe Transfagarasanul Sudic. Tot tura cu Moldoveanu. Inainte mai fusesem doar de doua ori la sud sau la est de Carpati, cand am fost la mare in '92, si o excursie de o zi la Bucuresti.

    Sau prima tura de creasta reusita, in Rodnei in 2008. Inainte de care aveam emotii daca voi putea urca prin zapada din iunie, si pe care am planificat-o lejera, ca nu stiam cat de greu e cu rucsacul in spinare mai mult de doua zile la rand.

    Sau prima tura reusita de Creasta Fagarasului, in 2008. Cand am mers din Plaiul Foii pana in Zarnesti pe jos, desi au oprit vreo trei masini sa ma duca, fiindca am vrut sa vad daca pot face tura si cand nu exista ocazie.

    Sau prima tura cand am urcat mai mult de doua zile la rand mai mult de 1000 de metri diferenta de nivel, in Tatra, in 2010.